Musetelul este o specie anuala, erbacee.

Radacina este pivotanta, fusiforma, cu putine ramificatii repartizate in stratul superficial al solului. Tulpina este erecta, rotunda glabra sau fin pubescenta si foarte ramificata, inalta de 30-50 cm la populatiile locale si 50-75 cm la soiurile ameliorate poliploide.

Frunzele sunt sesile, inserate altern, leifidat compuse, leisan tri-penat sectate, glalere, frunzele de la baza tulpinii fiind mai lungi de 12-18 cm. Frunzele sunt dispuse altern, de la subsoara lor dezvoltandu-se ramuri terminate printr-un capitul.

Florile reprezentate prin inflorescente, sunt grupate in capitule terminale cu diametrul de 1,5-2 cm situate pe un peduncul lung de 5-10 cm. Florile marginale sunt de culoare alba, iar cele interne sunt galben-aurii.

Capitulul este compus din 12-18 flori ligulate, de culoare alba, lungi de 5-9 mm, cu latimea de 3-4 mm, prevazute cu nervuri longitudinale si cu 3-4 zimti.

Receptaculul este format din flori tubulare, de culoare galbena-aurie, are o forma plata la inceputul infloririi, devine apoi semisferic iar spre sfarsitul perioadei de inflorire devine conic, fiind conic in interior.

Infloreste din luna mai pana in iulie.
Fructul este o achena mica putin arcuita, de culoare argintie, lunga de 1-2 mm. O planta poate sa produca aproximativ 45000 fructe.

I . 2 . Raspandire
Musetelul este o specie spontana, raspandita in intreaga Europa mai ales in zona centrala si meridionala, in Asia Centrala si zona sudica a Siberiei, in Asia Mica, in America de Nord si in Australia.

In cultura s-a extins intr-o serie de tari ca Germania, Ungaria, Iugoslavia, Rusia, Bulgaria, etc.

La noi in tara musetelul creste in toate zonele tarii fiind o specie cu o mare plasticitate ecologica.

Cele mai favorabile conditii de cultura sunt in Campia Crisurilor si in Campia Timisului. De asemenea poate fi cultivat cu bune rezultate in sudul si estul tarii, in Campia Burzanului, Campia Baraganului, Campia Moldovei.

I . 3. Particularitati si cerinte biologice
Factorii de mediu diferiti de la unul la altul influenteaza habitusul plantei si continutul in principii active. In climat continental continutul in ulei volatil si cel in azulene este mai redus.

Temperatura - musetelul este o specie iubitoare de caldura. Semintele rasar mai bine la temperaturi ridicate, in conditii de laborator la 28

Menta este una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute. Mentha piperita este o planta anuala, erbacee, considerata insa de multi autori ca fiind perena.

Radacina, este formata dintr-un numar foarte mare de radacini adventine fibroase, care ajung in profunzime pana la 40-60 cm.

Tulpina este anuala, patrunghiulara, compusa din noduri si internoduri, mai mult sau mai putin erecta, puternic ramificata. In functie de conditiile pedoclimatice, poate creste pana la 1 m si chiar mai mult. Din mugurii situati pe portiunea lignificata a tulpinii de sub nivelul solului se formeaza stolonii. In functie de locul unde cresc, stolonii sunt de 2 feluri: aerieni si subterani. Acestia sunt, in general, formatiuni tulpinale asemanatoare ramificatiilor. Stolonii aerieni formeaza la noduri radacini adventine si tulpini. Stolonii subteranii sunt de culoare albicioasa si prezinta la noduri radacini adventine. Stolonii apar la inceputul fazei de ramificare a tulpinii centrale, cresc in lungime, traiesc pana in anul urmator cand, dupa ce dau noi tulpini si dupa acestea se inradacineaza mor.

Datorita faptului ca stolonii subterani se formeaza in fiecare an s-a creat o parere falsa cu privire la perenitatea mentei. Stolonii subterani nu contin ulei volatil, in timp ce tulpinile si ramificatiile contin cantitati foarte reduse. Dupa cosire din mugurii situati pe nodurile stolonilor aerieni, pe o parte din stolonii subterani, precum si pe resturile de tulpini netaiate, se formeaza o a doua recolta (otava).

Frunza este oval-lanceolata si este prinsa printr-un peduncul scurt. Pe partea superioara sunt netede, iar pe cea inferioara au nervuri proeminente, sunt colorate in verde inchis si sunt prevazute cu glande oleifere, in numar mult mai mare pe partea inferioara.

Inflorescenta este de forma unui spic, conic, alungit, de 4-10 cm lungime. Floarea este compusa dintr-un caliciu cilindric, cangranulat cu 5 dinti, violacei, o corola violeta deschis, formata din 4 lolei, dintre care unul este de obicei lat, stamine in numar de 4 si un ovar superior cu stigmat bifurcat.

Fructul este format din 4 micule mici, acoperite cu caliciul persistent. Greutatea a 1000 de seminte este de 0,065 g. Infloreste in luna iulie.

Mentha cripsa are tulpinile erecte, cu ramificatii grupate, inalte de pana la 120 cm si colorate in verde cu nuante antocianice.

Frunzele sunt mari, glabere, de culoare verzui inchis, lipsite de petiol, ovale, cu marginea puternic dintata si suprafata limbului incretita.

Inflorescentele sunt grupate in spice mari, asezate in varful tulpinii si ramificatiilor.

Corola este colorata in roz-violaceu.

I . 2. Raspandire

In general, cultura mentei este mult faramitata, aceasta ocupand, in foarte multe
unitati, suprafete de pana la 10 ha. Totusi, in ultimii ani, se contureaza o concentrare mai accentuata si in judetele din jurul capitalei (Calarasi, Giurgiu, Ialomita).

Menta crispa ocupa suprafete neinsemnate.

I . 3. Particularitati si cerinte biologice

Sterilitatea - ca rezultat al hibridarii indepartate si al incompatibilitatii cromozomilor in formarea gametilor, confirmata de o serie de cercetatori, Mentha piperita se caracterizeaza printr-o sterilitate considerata practic totala. Sterilitatea mentei se manifesta prin nedezvoltarea organelor mascule ale florii, staminele se dezvolta anormal, raman scurte, uneori sunt degenerate sau se usuca chiar din mugure, nu produc polen normal, in timp ce stigmatul este apt pentru polenizare. Cu toate acestea, specia Mentha piperita nu este un hibrid absolut steril. Elucidarea partiala a cauzelor sterilitatii mentei a permis obtinerea prin diferite metode a o serie de linii fertile, care deschid posibilitati nelimitate de aplicare a metodei hibridarii sexuate in procesul de producere a materialului initial de menta.

Inmultirea vegetativa - lipsita de posibilitatea de fructificare, menta se inmulteste in practica agricola exclusiv pe cale vegetativa, prin stoloni. Plantele erbacee perene se caracterizeaza prin existenta unei parti subterane multianuale si a unei parti aeriene anuale. Stolonii subterani ai mentei nu cresc continuu decat in anul aparitiei. Acestia apar in a doua jumatate a verii si asemenea tulpinilor aeriene traiesc un singur an. Perioada de vegetatie a stolonilor nu coincide cu cea a tulpinilor aeriene, iar stolonii nerecoltati dezvolta in anul urmator tulpini aeriene, pe care se formeaza noi stoloni, fapt care a determinat aparitia unei false pareri
dupa care menta este considerata planta perena.

Multiple cercetari au stabilit ca stolonii nu au o crestere continua si traiesc un singur an.

Dupa ce au dat nastere tulpinilor aeriene si dupa ce acestea si-au format radacini proprii, stolonii batrani putrezesc, in locul lor formandu-se altii noi. Aceste constatari au permis ca menta sa fie de fapt planta anuala.

Epoca de formare a stolonilor la menta depinde de adancimea de plantare. Cresterea stolonilor incepe in momentul aparitiei pe tulpina centrala a primului etaj de ramificatii si continua pana la sfarsitul vegetatiei.

Stolonii mentei nu au o perioada de repaus absolut, mai mult, menta niciodata nu opreste complet procesele de crestere a stolonilor si nici intensitatea schimbului de substante.

Lipsa unei perioade de repaus duce la pornirea in vegetatie a mugurilor de pe stoloni chiar in perioada de iarna, in timpul zilelor mai calduroase, dar la cea mai mica scadere a temperaturii acestia pier. De asemenea, acest fapt implica greutati deosebite la insilozarea stolonilor, atunci cand ei se depoziteaza pentru a fi plantati primavara. In mod obisnuit, incepand cu prima decada a lunii octombrie stolonii nu mai cresc. In aceasta perioada se schimba mersul proceselor legate de sinteza substantelor nutritive, acumulandu-se in special zaharoza, oligozaharide si substanta uscata, ceea ce contribuie la sporirea rezistentei la ger, ca o adaptare complexa a speciei la conditiile de iernare.

Stolonii mentei sunt amplasati, pe verticala, intr-un strat superficial de sol bine determinat (0-6 cm).

S-a stabilit de asemenea ca prin plantarea mai adanca, la 15-20 cm, stolonii cresc vertical pana la stratul de la 3 la 5 cm, unde se amplaseaza orizontal.

In plan orizontal stolonii mentei se amplaseaza in functie de structura solului:
- pe soluri usoare la 43-63 cm in jurul plantei
- pe soluri grele se gasesc la numai 24-38 cm
Amplasarea bipozitionala a stolonilor reprezinta o caracteristica specifica fiecarui soi de menta.

Temperatura

Menta, incepe sa vegeteze primavara devreme, cand temperatura medie este in jur de 3-5 C. Acoperiti bine cu zapada, stolonii de menta rezista la temperaturi foarte scazute, pana la -26 C si chiar la -30 C.

Mugurii care au inceput sa vegeteze si care nu au suportat o perioada prealabila de climatizare nu rezista la scaderea brusca a temperaturii sub - 7 C.

Temperatura optima de crestere a mentei in timpul verii este de 18-20 C, maxim 22-25 C. Temperatura influenteaza de asemenea si continutul in ulei volatil. Sa stabilit ca menta cultivata in casa de vegetatie la temperatura medie de 17-18 C, a avut un continut de 2,07 % ulei volatil, in timp ce la acelasi fel de menta cultivata in sera unde temperatura medie a fost cu 4-6 C mai ridicata, continutul in ulei volatil a fost de 2,85 %.

Intotdeauna in regiunile cu temperaturi mai ridicate se obtine o materie prima cu continutul in ulei volatil sporit, dar cu un continut in mentol mai scazut.

Apa

Cerintele deosebite ale mentei fata de umiditatea solului se explica prin marimea deosebita a suprafetei foliare si prin prezenta radacini slab dezvoltate si superficiale.

Este gresita parerea multor cultivatori si cercetatori care considera menta ca planta de balta.

Lipsa umiditatii este foarte daunatoare culturilor de menta, deoarece duce la micsorarea taliei plantelor de 1,5 ori si la o scadere a greutatii de cca 4 ori. Nevoia de apa a mentei se manifesta cel mai pregnant in prima jumatate a perioadei de vegetatie pana la butonizare. De asemenea, umiditatea solului este factorul care poate decide momentul optim de plantare. Este foarte important de stiut ca la o umiditate a solului sub 30%, menta nu trebuie plantata, deoarace cea mai mare parte a stolonilor se usuca, indiferent de continutul initial de apa al acestora.

In sfarsit, trebuie sa mentionam ca menta irigata, in special prin aspersiune, indiferent de anul de cultura in care se gaseste, este mai puternic atacata de rugina.

Lumina

Menta este planta de zi lunga, insa da productii satisfacatoare atat in conditiile cetoase si umede ale Marii Britanii, cat si in conditiile insorite ale multor tari. Pentru cresterea si dezvoltarea normala menta are nevoie de iluminare continua timp de cel putin 12h. Reducerea timpului de iluminare determina o incetinire a cresterii plantei, o dezvoltare defectuoasa, iar ramificatiile inferioare se transforma in formatiuni asemanatoare stolonilor aerieni, ceea ce contribuie la scaderea productie de ulei volatil.

Curentii de aer

Culturile de menta trebuie amplasate pe soluri ferite de curentii de aer, preintampinandu-se prin aceasta si dezgolirea campului de stratul protector de zapada.

Altitudinea-latitudinea

Menta se poate cultiva pana la altitudinea maxima de 1000 m. S-a constatat o crestere evidenta a continutului in ulei volatil si descresterea continutului in mentol pe directia N-S.

Solul

Menta creste si se dezvolta cel mai bine pe soluri afanate si permeabile, cu o compozitie mecanica usoara si bine aprovizionate cu materii nutritive. Cele mai potrivite sunt solurile aluvionale si cele turboase. Rezultate foarte bune se pot obtine si pe toate tipurile de soluri cernoziomice. Nu sunt propice culturii mentei solurile grele, fara structura, argiloase si impermeabile. Totusi menta cultivata pe nisipuri dau ulei volatil de calitate superioara. Menta creste cel mai bine atunci cand Ph-ul are valori intre 5 si 7.

Elementele nutritive

In decursul intregii perioade de vegetatie menta extrage din sol urmatoarele elemente nutritive: N16, P2O510, K2O21, CaO11, MgO 10 kg/ha. Pentru 1 kg substanta uscata revin in medie 2,03 kg de N, 0,73 kg de P2O5 si 2,23 kg K2O. Perioada maxima de absorbtie a N, P, K este la inceputul fazei de ramificare pana la inceputul infloritului cand plantele acumuleaza intreaga cantitate de substante nutritive necesare formarii productiei. Azotul folosit singur sau in combinatie cu alte elemente contribuie la sporirea masei vegetative, dar si la o reducere a continutului in ulei volatil. Azotul mareste continutul in mentona si scade continutul in mentol, iar culturile fertilizate cu azot in exces sunt mult mai
rezistente la atacul de rugina.

Fosforul corecteaza intrucatva efectul nefavorabil al azotului manifestat prin micsorarea continutului in ulei volatil si sporeste continutul in piene si limonene.

Potasiul actioneaza asemanator cu fosforul.

Excesul de potasiu reduce continutul in ulei volatil si depreciaza calitatea acestuia prin sporirea continutului in mentona.

II . 1 . Locul de ansolament

Cele mai bune premergatoare pentru menta sunt acelea care elibereaza terenul timpuriu, il lasa curat de buruieni, bine aprovizionat cu substante nutritive, afanat si cu umiditate suficienta.

Dintre plantele de cultura, cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna si in mod deosebit leguminoasele timpurii. Porumbul siloz este de asemenea o premergatoare adevarata.

Celelalte culturi nu sunt potrivite, deoarece elibereaza terenul tarziu si nu mai permit o pregatire corespunzatoare a solului. Pentru a realiza productii mari si constante in ulei volatil, menta trebuie sa fie considerata din punct de vedere agronomic cultura anuala (in mod exceptional bianuala, dar arata) si inclusa in asolamntele corespunzatoare.

Bazandu-se pe o practica agricola indelungata, in lipsa unor studii aprofundate se pot recomanda pentru conditiile tarii noastre urmatoarele tipuri de asolament:
1) pentru zona nordica si sud-vestica in conditiile de cultura irigata:
-cereale de toamna (grau, orz)
-degetel lanos sau anghinare (numai in anul 1)
-porumb boabe
-mustar sau coriandru
-leguminoase pentru boabe(mazare, fasole)

-menta
2) pentru zone umede si racoroase:
-cereale de toamna
-mac in cultura dubla cu chimion
-chimion
-secara pentru corn (claviceps purpurea)
-menta
-cartofi, sfecla
Desigur, aceste rotatii pot fi modificate in functie de conditiile si cerintele locale. Oricum, revenirea mentei pe acelasi loc dupa minimum 4 ani contribuie in mare masura la evitarea atacului de boli (in special de rugina) si daunatori, factorii uneori determinanti ai nivelului si calitatii productiei.

II . 2 . Fertilizarea

Gunoiul de grajd bine fermentat, ca ingrasamant complex, aplicat sub aratura de baza are un efect deosebit asupra productiei de masa verde la menta. Utilizarea ingrasamantului organic pe un sol cu fertilitate scazuta de tip brun de padure, luto- nisipos, a dat insemnate sporuri de productie care au variat intre 20-40%, in functie de conditiile climatice ale anului. In lipsa gunoiului de grajd, sporirea productiei si calitatii acesteia la menta se va realiza prin administrarea ingrasamintelor minerale.

Marirea cantitatilor de ingrasamant sporeste productia continuu, dar economic numai pana la un anumit nivel, fapt care a determinat sa se ajunga la concluzia ca doza recomandata sa fie N90P120K90 kg/ha substanta activa. Ingrasamintele ar trebui sa se administreze primavara, la plantare, alaturi de rand.

Pentru conditiile din Romania ar fi de preferat, dat fiind plantatul din toamna, ca fosforul si potasiul sa se administreze inaintea plantatului si sa se incorporeze o data cu ultima discuire. Ingrasamintele azotoase trebuie sa se administreze primavara timpuriu, in mustul zapezii. De regula, atunci cand dozele de ingrasaminte aplicate primavara au fost reduse sau cand menta se cultiva pe soluri sarace, se executa fertilizarea suplimentara.

Azotatul de amoniu este ingrasamantul cel mai adecvat pentru ingrasarea suplimentara si se administreaza in doze de pana la 150 kg/ha.

Epoca de aplicare este in faza de ramificare pana cel mai tarziu la inceputul butonizarii. La inceputul butonizarii se va aplica numai in culturile irigate. In toate cazurile se va incorpora printr-o prasila superficiala. Pentru obtinerea otavei, imediat dupa recoltare, se va fertiliza cu 150-200 kg azotat de amoniu /ha.

II . 3 . Pregatirea solului

Pregatirea de baza a solului se face in functie de umiditatea acestuia in momentul eliberarii. Atunci cand solul este uscat si nu se poate executa aratura adanca perfect maruntita, dupa cereale sau leguminoase se va efectua o lucrare de dezmiristire, cu plugul la 8-10 cm adancime, dupa care atunci cand solul are umiditatea suficienta, se va executa aratura adanca la cca. 30 cm, lucrarea ce se realizeaza cu plugul urmat obligatoriu de grapa stelata.

Modelul de pregatire a solului nu influenteaza insa continutul in ulei volatil.

Efectul favorabil al lucrarii solului se manifesta cel mai mult prin pastrarea umiditatii si structurii solului, prin distrugerea sau stagnarea in crestere a buruienilor. De aceea, este bine ca dupa recoltarea plantei premergatoare, concomitent cu aceasta sa se execute eliberarea de resturi vegetale si aratura adanca. Aratura de baza se va efectua cu plugul urmat de grapa stelata, pentru maruntirea si asezarea solului. Prin toate lucrarile care se vor executa pana la plantare, una-doua discuiri se vor avea in vedere pentru minerarea solului si distrugerea buruienilor perene.

II . 4 . Modul de inmultire

Menta este un hibrid steril, care in practica agricola se inmulteste exclusiv pe cale vegetala, prin folosirea stolonilor subterani. Uneori, in scopuri stiintifice, menta se inmulteste prin stoloni aerieni, prin inradacinarea butasilor tulpinali sau chiar a frunzelor.

II . 5 . Recoltarea stolonilor

Cu toate ca stolonii subterani se formeaza in stratul superficial al solului, recoltarea acestora constituie cea mai grea lucrare din tehnologia de cultivare a mentei. Scosul stolonilor subterani se poate face manual cu furca, cu plugul fara cormana, cu ajutorul masinii de scos cartofi sau ceapa.

Se poate realiza o productivitate foarte mare (de peste 5 ori) care se realizeaza prin folosirea masinii de scos cartofii adaptata, precum si consumul de forta de munca de peste 7 ori mai mic comparativ cu scosul cu furca dupa plug fara cormana.

II . 6. Calitatea materialului pentru plantat

Stolonii subterani folositi ca material din inmultire trebuie sa fie albi, turgescenti si lipsiti de urmele vreunui atac de boli sau daunatori.

O importanta deosebita asupra calitatii stoloniilor subterani o au:
-modul de intretinere a culturii
-modul de fertilizare si de exploatare a acesteia
-varsta plantatiei

In general, plantatiile de menta intretinute necorespunzator, puternic imburuienate, neingrasate si neirigate produc stolonii subtiri, firavi si cu dimensiuni reduse. De asemenea, plantatiile din anul II si in mod deosebit cele din anii III si IV de cultura produc stoloni de foarte slaba calitate, neputand fii utilizati ca material saditor. Stolonii trebuie sa fie din plantatiile din anul I de vegetatie, sa aiba o lungime de minim 15 cm, 5 noduri, iar in masa lor sa nu existe mai mult de 10% resturi de tulpini, ramificatii si stoloni aerieni de culoare verde.

Pregatirea materialului saditor pentru plantat se poate efectua direct in camp sub umbrare sau sub diferite soproane, pentru a se evita evaporarea apei din stoloni. Urmeaza apoi operatia denumita

Galbenelele sunt plante medicinale cunoscute din vechime (sec XII), fiind cultivate si in scopuri ornamentale.

Acestea contin substante minerale 10%, ulei volatil 0,2%, soponozida triterpenica, acid glicuronic, glucoza si galactoza.

Galbenelele sunt plante anuale sau bienale cu radacina pivotanta lunga de cca. 20 cm si grosa pana la 1 cm.

Tulpina este erecta, inalta de 40-80 cm, cu 5-25 de ramificatii, foliata pana la inflorectente, pubescenta.

Frunzele sunt alterne, sesile, intregi, pubescente sau glabere.

Inflorescentele sunt antodii terminale (20-50 pe o tufa) formate din flori lingulae periferice, de culoare portocalie si din flori centrale sterile, tubuloase, galbene- portocalii.

Fructele sunt achene. Greutatea a 1000 seminte este de 8-15 g, iar intr-un gram intra cca 100-150 seminte. Planta prezinta un miros balsamic puternic.

I . 2 . Raspandire

Originara din regiunile mediteraneene si vestul Asiei, specia s-a raspandit aproape in toata Europa ca planta ornamentala. In Romania se cultiva in toate zonele agricole.

I . 3 . Particularitati si cerinte biologice

Galbenelele rasar dupa 6-12 zile de la semanat. Dupa 20-25 zile de la rasarire apar butoni florali, dupa 38-50 zile incepe infloritul, iar dupa 60-75 zile incep sa se matureze semintele.

Indepartarea sistematica a inflorescentelor conditioneaza abundenta infloritului, care ia sfarsit odata cu perioada de vegetatie.

Temperatura
Galbenelele au cerinte moderate fata de temperatura. Semintele germineaza foarte bine la temperatura de 20-30 C dar pot germina si la temperaturi mai scazute. Plantele sunt rezistente la ingheturi trecatoare de -2 C, -4 C.

Apa
Galbenelele nu au pretentii ridicate fata de apa, insa in anii cu precipitatii reduse si pe soluri cu textura usoara slab aprovizionata cu apa, irigarea este necesara.

Lumina
Plantele au pretentii moderate fata de lumina.

Solul
Se dezvolta bine pe toate tipurile de sol, chiar si pe cele mlastinoase, dar productia de inflorescente este mai mare pe solurile mai fertile, afanate, cu umiditatea suficienta, care se incalzescz usor

Utilizare

Sofranelul este cultivat in principal pentru uleiul comestibil obtinut din seminte.
Acest ulei contine un procent ridicat de acizi grasi nesaturati fata de alte uleiuri vegetale. Uleiul este de culoare alba-galbuie, este clar, si este utlizat ca atare, pentru prepararea salatelor sau pentru gatit. Indicele de iod al acestui ulei se situeaza intre 140 si 150. Mai este folosit pentru fabricarea lumanarilor parfumate, la fabricarea margarinei, in industria chimica ca baza pentru fabricarea unor vopseluri.

Semintele pot fi consumate ca atare, sau pot fi adaugate unor aluaturi in patiserie.

Uleiul de sofranel reduce nivelul colesterolului, de aceea este utilizat si in scopuri terapeutice.

Planta a fost cultivata si pentru florile sale, utilizate drept colorant si aromatizant. Numele de sofranel deriva din faptul ca el a fost cultivat ca o alternativa mai ieftina a sofranului. In engleza el se mai numeste sugestiv si false saffron, sau bastard saffron. Aceasta datorita continutului de cartamina al florilor, ca si sofranul. Dupa aparitia produselor mai ieftine obtinute prin sinteza chimica, planta nu a mai fost cultivata in acest scop.

Din seminte se obtine o faina de calitate, cu ridicat continut proteic. Faina are scop furajer, dar poate fi inclusa si in retete de panificatie pentru hrana omului.

Continutul acestei faini va fi descris la punctul corespunzator.

In Europa, acesta este utilizat pentru flori de taiat, proaspete, dar si pentru florile uscate, folosite in galanterii. Olanda este unul dintre promotorii acestei noi utilizari.

In Statele Unite inca se fac studii pentru gasirea unor genotipuri valoroase din punct de vedere al aspectului floral.

In Canada se considera ca introducerea la scara larga a sofranelului in cultura poate avea un impact major asupra industriei alimentare canadiene, in special privind uleiurile comestibile si faina furajera.

Medicina traditionala

Semintele sunt folosite in tratamentul tumorilor, mai ales in cazul celor localizate la nivelul ficatului. Florile sunt considerate ca avand proprietati laxative, sedative, si se utilizeaza in tratamentul scarlatinei. Uleiul este folosit ca leac pentru durerile reumatismale. Medicina chinezeasca recomanda semintele in tratamentuldismenoreei la femei, ele avand un efect astringent la nivel uterin.

Chimie

In afara continutului de acizi grasi de 32-40%, semintele contin si un procent proteic de 11-17% si 4-7% apa.

Din analiza chimica a 100 g seminte s-au obtinut rezultatele: 482 calorii, 4.8 g apa, 12.6 g proteine, 27.8 g lipide, 50.5 g glucide, 25.1 g fibra, 4.3 g cenusa, 126 mg Ca, 310 mg P, 9,7 mg Fe, 0.59 mg tiamina, 0.14 mg riboflavina, 0.5 mg niacina. Continutul uleiului este: 1,5% acid miristic, 3% acid palmitic, 1% acid stearic, 0,5% acid arachidic, 33% acid oleic, 61% acid linoleic.

Indicele de iod al acestui ulei este de 115,1-155,2, aciditatea specifica de 0,78- 5,76, indicele de saponificare 194,0-203,0. Este un ulei semisicativ.

Semintele decorticate contin: 8,7% apa, 10% lipide, 45.4% proteina, 20.1 glucide, 8.3% fibra, 7.5% minerale

Florile sofranelului contin cartamina (C21H22O11 H2O) o substanta rosie, insolubila in apa, si un alt colorant, denumit galben de sofranel (C16H20O11) solubil in apa.

Descrierea speciei

Este o planta erbacee anuala, cu aspect de ciuline, cu talia de pana la 1.5 m, cu o tulpina principala puternic ramificata. Prezinta numerosi spini la nivelul frunzelor care sunt alungite, oval-lanceolate, puternic cuticulate, cu marginea dintata.

Sofranelul este un membru al familiei Compositae, o planta erbacee anuala, care creste de regula in zonele aride.

Florile

Floarea de sofranel este mica, tubulara, alcatuita pe tipul 5. Florile sunt grupate in capitule tot mai mici, cu diametrul de 1,5-3,5 cm. Fiecare formeaza circa 15-20 seminte. Pe o planta se pot forma 14-60 de capitule iar intr-un capitul se gasesc 25- 60 de flori.

Corola este alcatuita din 5 petale de culoare de la alb-galbui pana la rosu intens.

Corola este inconjurata de 5 sepale caracteristice pentru sofranel, lungi de 6-7 mm. In jurul capitulului se gasesc frunze dispuse in rozeta. Urmeaza apoi involucrul alcatuit din mai multe bractei, ce pot avea ghimpi pe margini. Bracteile care invelesc capitulul impiedica scuturarea semintelor.

Staminele in numar de 5 au anterele strans unite formand un manson prin care trece stilul (androceu sinanter). Ovarul este prevazut cu un stil lung.

Fructul

Fructul este o achena alungita cu marginile putin proeminente, ce se aseamana in mare masura cu cel de floarea soarelui, numai ca este mult mai mic. Culoarea fructului este alba. In multe cazuri semintele de sofranel sunt prevazute cu un papus compus din membrane inguste provenite din sepalele care devin persistente.

Invelisul reprezinta 50-60% din greutatea fructului.

Greutatea a 1000 seminte = 24-40 g.

Greutatea hectolitrica = 39-55 kg.

Tulpina

Tulpina este erecta, glabra, cu numerose ramificatii.

Radacina

Radacina principala este puternic dezvoltata, poate penetra pana la 2.5 m in sol.

Este de asemenea puternic ramificata, ca si tulpina.

Dupa germinatia achenei de culoare alba, cu greutatea cuprinsa intre 0,03 si 0,04 g, plantula trece printr-un stadiu de rozeta, care se caracterizeaza prin cresterea redusa in inaltime si aparitia a numeroase frunze aproape de nivelul solului. Tot in acest stadiu se dezvolta si un puternic sistem radicular. In timpul acestui stadiu planta este rezistenta la frig, chiar si la inghet, dar sofranelul este mai putin tolerant fata de buruienile cu crestere rapida. Dupa acest stadiu, tulpina incepe sa se alungeasca si sa se ramifice treptat. Ramurile formeaza unghiuri de 30 pana la 70

Tasarea (compactarea) solului este un proces fizic prin care are loc cresterea exagerata a masei de sol pe unitatea de volum. Compactarea solului este clasificata din doua punct de vedere: a originii si a localizarii sau adancimii la care se manifesta. In raport cu originea compactarea sau tasarea solului este naturala (primara) si antropica (artificiala, secundara).

Compactarea naturala este datorata factorilor si proceselor care au condus la formarea solului, fiind specifica unor anumite categorii de soluri, adesea in cazurile respective se formeaza straturi sau orizonturi de sol foarte compacte, cel mai evident este orizontul Bt al solurilor argiloiluviale.

Compactarea artificiala, antropica sau secundara este datorata, de regula, greselilor tehnologice din sistemul agricol: trafic exagerat si nerational efectuat pe teren pentru lucrari agricole, hidroameliorative, transport, in special in conditii inadecvate de umiditate a solului.

Compactarea secundara sau antropica este specifica agriculturii intensive, puternic mecanizata, avand tendinta de a se accentua odata cu cresterea gradului de mecanizare, adica a masei masinilor agricole, a presiunii din pneuri si a intensitatii si frecventei de lucrare a solului, fiind deosebit de importanta pentru fiecare fermier .

Cauze ale compactarii
- In ferma, compactarea antropica este favorizata de urmatoarele cauze:

2. Acumulare: crestere a concentratiei unei substante in sol intrucat aportul este mai mare decat consumul si/sau pierderea.

3. Adsorbtie: proces fizico-chimic de fixare si acumulare a unei componente dintr-un amestec de gaze sau a unei substante dizolvate dintr-o solutie pe o suprafata solida sau lichida cu concentratie mai mare decat in restul gazului sau al solutiei.

4. Alterare: ansamblu al schimbarilor fizice, chimice si biochimice produse in roci la/sau aproape de suprafata scoartei terestre sub actiunea agentilor atmosferici, plantelor si microorganismelor.

5. Ameliorare a solului: ansamblu de procedee tehnice, hidroameliorative, pedoameliorative si agroameliorative, care sunt folosite pentru imbunatatirea radicala si durabila a unui sol neproductiv sau slab productiv prin eliminarea factorilor care limiteaza fertilitatea acestuia.

6. Amendament: substanta incorporata in sol pentru corectarea unor insusiri fizice si chimice nefavorabile, in vederea imbunatatirii mediului de viata pentru plantele cultivate.

7. Amonificare: proces biochimic de eliberare a azotului amoniacal din compusi organici cu azot.

8. Apa bruta: apa captata din surse de suprafata sau subterane, care are calitatea sursei in momentul prelevarii, necesitand proces de tratare conform cerintelor calitative.

9. Apa freatica: apa din stratul acvifer freatic.

10. Apa de percolare: apa care se infiltreaza in sol si este dirijata in profunzimea lui.

11. Apa poluata: apa cu un continut de nitrati mai mare de 50 mg/l.

12. Apa a solului: apa aflata in sol, ocupand spatiul poros, sau parte din acesta.

13. Ape interioare: toate apele aflate in interiorul liniei de baza, de la care se masoara extinderea apelor teritoriale.

14. Ape de suprafata: ape interioare si respectiv marine, statatoare si curgatoare ale caror suprafete sunt in contact cu atmosfera.

15. Ape subterane: ape aflate sub suprafata terenului in zona de saturatie si in contact direct cu solul sau cu subsolul.

16. Bazin hidrografic: unitate fizico-geografica ce inglobeaza reteaua hidrografica pana la cumpana apelor.

17. Biodegradare: descompunere a unei substante organice complexe in molecule mai simple sau ioni sub actiunea microorganismelor.

18. Stare a solului: ansamblu al tuturor proprietatilor fizice, chimice si biologice, care definesc fertilitatea, productivitatea si functiuniile solului la un moment dat.

19. Coeficient de repartitie: raport dintre concentratiile unei substante in doua compartimente de mediu.

20. Coeficient de repartitie sol

Art. 1 Prezenta lege stabileste cadrul general privind productia, procesarea si organizarea pietei plantelor medicinale si aromatice, relatiile dintre producatori, procesatori si comercianti.
(2) In sensul prezentei legi, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) productia reprezinta obtinerea prin cultivare sau recoltare din flora spontana a plantelor medicinale si aromatice;
b) prelucrarea reprezinta conditionarea plantelor medicinale si aromatice in: ceaiuri, condimente naturale, precum si in materii prime pentru procesare;
c) procesarea reprezinta transformarea materiilor prime obtinute prin prelucrare in produse care se comercializeaza: medicamente, cosmetice, suplimente nutritive si dietetice, aditivi alimentari de aromatizare;
d) producatorul este persoana fizica sau juridica ce cultiva plante medicinale si aromatice;
e) culegatorul este persoana fizica sau juridica ce recolteaza din flora spontana plante medicinale si aromatice;
f) procesatorul este persoana fizica sau juridica ce prelucreaza plantele medicinale si aromatice pentru a obtine produse finite, in vederea comercializarii;
g) plantele medicinale si aromatice sunt plantele din catalogul si nomenclatorul national al plantelor medicinale si aromatice din cultura si flora spontana sau din catalogul oficial comunitar ori al unui stat membru al Uniunii Europene.
(3) Catalogul si nomenclatorul national al plantelor medicinale si aromatice din cultura si flora spontana se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului.

Art. 2 In sensul prezentei legi, autoritatea administratiei publice centrale in domeniul plantelor medicinale si aromatice este Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, denumit in continuare autoritate competenta.

Art. 3
(1) Pentru plantele medicinale si aromatice care se comercializeaza in stare proaspata si procesate se stabilesc norme tehnice de producere si comercializare. Normele tehnice de producere si comercializare a plantelor medicinale si aromatice se elaboreaza de Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului si de Ministerul Sanatatii si se aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului si al ministrului sanatatii.
(2) Pentru stabilirea normelor tehnice de producere si comercializare a plantelor medicinale si aromatice se au in vedere prevederile Ghidului de buna practica pentru cultivarea plantelor medicinale si aromatice si ale Ghidului de buna practica pentru recoltarea plantelor medicinale si aromatice din flora spontana.
(3) Ghidul de buna practica pentru cultivarea plantelor medicinale si aromatice si Ghidul de buna practica pentru recoltarea plantelor medicinale si aromatice din flora spontana se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului.
(4) Plantele medicinale si aromatice destinate comercializarii in stare proaspata si procesate pot fi introduse pe piata daca sunt conforme cu normele tehnice de producere si comercializare.
(5) Produsele obtinute prin procesarea plantelor medicinale si aromatice si av

Va invitam sa adaugati la cometarii alte firme ce colecteaza sau comercializeaza plante medicinale.

VANIROMA SRL
NEAMT, ROMAN
0722/379445
vaniromasrl@yahoo.com
Descriere: Comercializeaza plante medicinale si aromatice, comercializam plante medicinale : paducel(flori si frunze), rostopasca, floare de soc, coada calului, vasc, menta, galbenele, ciubotica cucului, coada soricelului, usturoita, floare de tei, catina, leurda. Comercializam atat pentru import cat si pentru export.
Domeniu activitate: Plante Medicinale

SC MEDPLANT SRL
BIHOR, ORADEA
STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487
blagamedplant@yahoo.com
www.medplant.rdsor.ro
Descriere: firma noastra se ocupa de producerea plantelor medicinale pt intern si export,ceaiuri,condimente(mustar pasta,ketchup) siropuri concentrate
Domeniu activitate: Plante Medicinale

ANIMA PLANT
BUCURESTI
STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis
021/2105941, 0744/303463, 0745/098911
http://www.anima-plant.ro
Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si aromatice, plante medicinale si aromatice, plante condimentare
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste

Santo Raphael SRL
BUCURESTI,
BD. POMPEIU DIMITRIE,PROF., Nr. 3-5
021/2331950, 0788/423760, 0788/283292
office@santo-raphael.ro
http://www.santo-raphael .ro
Descriere: Centru naturist de sanatate si laboratoare de produce naturale, ca ofera de remedii naturale din plante medicinale si produse apicole, suplimente alimentare si cosmetice naturale recomandate intr-o serie foarte larga de afectiuni, Tincturi simple, tincturi compuse, tincturi pentru echilibrarea meridianelor si organelor energetice, plante medicinale si amestecuri de plante medicinale, capsule, vitalizante si energizante, siropuri naturale, unguente naturale, produse cosmetice de tratament si de intretinere, afrodisiace feminine si masculine, uleiuri volatile naturale, Steaua divina
Domeniu activitate: Produse naturiste, medicina naturista, medicamente

Medplant
BIHOR, ORADEA
STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487
blagamedplant@yahoo.com
www.medplant.rdsor.ro
Descriere: Societatea a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiect de activitate plantele medicinale si ceaiurile medicinale si aromate. In prezent si-a largit gama de activitate producand ketchup, mustar si siropuri., Producem ceaiui medicinale, aromate si ceai negru , plante medicinale , mustar, ketchup si siropuri., Pentru ceaiuri :Medplant si Kavaler , ketchupurile top, siropurile top si mustarul medplant.
Domeniu: Plante medicinale
S.C. M.A. CRISTINA S.R.L.
IASI, IASI SOS. NATIONALA, Nr. 194
0232/233159, 0724/251860
office@market-pharma.com
http://www.market-pharma.com
Descriere: Producator de CEAI la pliculete utilizand materie prima de cea mai buna calitate . distributor de lapte praf antidot , cacao; IMPORTATOR de linii procesare plante medicinale., CEAI DE TEI, MENTA, SUNATOARE , MUSETEL., ROMANIA
Domeniu activitate: Distribuitori, Plante Medicinale
PF Alecu Gina
BUCURESTI
STR. GHIOCEI, Nr. 13
021/2109854, 0721/252008
www.slabirefarafoame.ro
Descriere: SLABIRE, SUPLIMENTI DE NUTRITIE, PRODUSE ENERGIZANTE, DETOXIFIERE, PRODUSE CE COMBAT CELULITA, COSMETICE EXTRA-LUX CU REZULTATE VIZIBILE IN 3 ZILE., PRODUS E HERBALIFE CONSULTANTA DE NUTRITIE GRATUITA, HERBALIFE
Domeniu activitate: Produse naturiste

OHMEDIUM SIN INVEST S.R.L.
BUCURESTI, STR. ABRUD, Nr. 140, Apt. 2
021/2228118, 0744/811537
office@ohmedium.ro, ohmedium@fx.ro
http://www.ohmedium.ro/electronica, http://www.ohmedium.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale

PHYTOCARITAS S.R.L.
HARGHITA, MIERCUREA CIUC
STR. VLADIMIRESCU TUDOR, Nr. 21, Apt. 22
0266/312695, 0744/875950
ezolya@hr.astral.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai

FARMACIA CHAMOMILLA S.R.L.
DAMBOVITA, GAESTI
STR. 13 DECEMBRIE, Nr. 40
0245/711768, 0245/710790
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale

FARMAPLANT S.R.L.
DOLJ, CRAIOVA
STR. UNIRII, Nr. 38-40
0723/358575, 0251/310020
farmaplant@rdscv.ro
Domeniu activitate: Plante medicinale, Farmacii, Produse Naturiste

PRODPLANT IMPEX S.R.L.
MURES, REGHIN
STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436
prodplant@rdslink.ro
http://www.netsoft.ro/prodplant
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures

PENEXPORT S.R.L.
ARGES, MICESTI
CAL. CAMPULUNG, Nr. 10
0248/219081
dieter.barolf@t_online.de, penexport@artelecom.net
http://www.penexport.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale in Bucuresti

S.N. PLAFAR S.A.
BUCURESTI
SPL. INDEPENDENTEI, Nr. 202A
021/3167105, 021/2248427
cabinet@plafar.com, sales@plafar.ro
http://www.snplafar.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai

BIONET S.R.L.
ARAD, ARAD
CAL. ROMANILOR, Nr. 38-40, Bl. A3, Intr. B, Apt. 4
0257/280363, 0724/513125
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale

ONEDIA DISTRIBUTION S.R.L.
ILFOV, PANTELIMON
STR. COPOSU CORNELIU, Nr. 4
021/3046211, 0725/197800
http://www.onedia.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai, Produse Parafarmaceutice, Produse Naturiste in Bucuresti

HERBARUM VERONICAE IMPORT-EXPORT
BUCURESTI
BD. UNIRII, Nr. 19, Bl. 4B, Intr. 1, Et. 5, Apt. 17
021/3365681
herbarum@mb.roknet.ro
http://www.herbarum.roknet.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale

ENDOCRIN DIAGNOSTIC SI TRATAMENT
BIHOR, ORADEA
STR. PASTEUR LOUIS, Nr. 9
0259/436007, 0744/829411
Domeniu activitate: Medicina - Endocrinologie, Plante Medicinale

A.D. HANA S.R.L.
BUCURESTI
STR. LIZEANU, Nr. 21
021/2117143, 0723/261567
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Apicultura

OM VEGA S.R.L.
CLUJ, CLUJ-NAPOCA STR. VLAHUTA ALEXANDRU, Nr. 15
0264/375077, 0740/954843
Domeniu activitate: Produse Naturiste, Plante Medicinale

LIBRA S.R.L.
CONSTANTA, CONSTANTA
STR. ALECSANDRI VASILE, Nr. 10
0241/613119
Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale

FLORASAN EXIM S.R.L.
CLUJ, CLUJ-NAPOCA
STR. BUCIUM, Nr. 5, Apt. 36
0264/562803
Domeniu activitate: Plante Medicinale

SALMED PLANT S.R.L.
CONSTANTA, CONSTANTA
STR. DUMBRAVA ROSIE, Nr. 68
0241/542566, 0722/455764
Descriere: Distributie parafarmaceutice, ceaiuri, plante medicinale
Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale

NONINO TRADING S.R.L.
CONSTANTA, CONSTANTA
STR. SOVEJA, Nr. 85, Bl. DR29, Intr. A, Apt. 4
0241/511707, 0722/630690
Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale

NUTRI PLANT FARM S.R.L.
CARAS-SEVERIN, RESITA
AL. TINERETULUI, Nr. , Bl. 3, Intr. 1, Apt. 4
0255/212255, 0746/117575
Domeniu activitate: PLante Medicinale, Produse naturiste

ALFARCO S.R.L.
ALBA, ALBA-IULIA
STR. GOLDIS VASILE, Nr. 40
0258/820788
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale

NATURA DISTRIBUTION S.R.L.
BUCURESTI
STR. DELEA NOUA, Nr. 19
021/3231001
Domeniu activitate: Plante medicinale

LIOVI COM S.R.L.
DOLJ, CRAIOVA
STR. UNIRII, Nr. 46
0251/534658, 0744/796609
Domeniu activitate: Plante medicinale, Produse naturiste

RADIX S.R.L.
BUCURESTI
STR. VALEA CASCADELOR, Nr. 21 021/4447766, 0722/377773, 0788/384120
http://www.radixplant.ro
Domeniu activitate: Plante medicinale

FARMENA S.R.L.
CARAS-SEVERIN, RESITA
PTA REPUBLICII, Nr. 29, Apt. 2
0255/211393
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale

BIO SANATATE S.R.L.
BUCURESTI
STR. DELEA NOUA, Nr. 19
021/3231001
contact@bio-sanatate.ro, cristi@bio-sanatate.ro
http://www.bio-sanatate.ro
Domeniu activitate: Medicina naturista

CICLON COM S.R.L.
MEHEDINTI, DROBETA-SEVERIN
SPL. MIHAI VITEAZU, Nr. 30, Bl. B4, Intr. 1, Apt. 3
0746/051898, 0740/837132
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale

VANDA PLANT S.R.L.
DOLJ, CRAIOVA
STR. UNIRII, Nr. 12A
0251/432382, 0743/900974, 0741/040946
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale