Cultura Sofranelului
Utilizare
Sofranelul este cultivat in principal pentru uleiul comestibil obtinut din seminte.
Acest ulei contine un procent ridicat de acizi grasi nesaturati fata de alte uleiuri vegetale. Uleiul este de culoare alba-galbuie, este clar, si este utlizat ca atare, pentru prepararea salatelor sau pentru gatit. Indicele de iod al acestui ulei se situeaza intre 140 si 150. Mai este folosit pentru fabricarea lumanarilor parfumate, la fabricarea margarinei, in industria chimica ca baza pentru fabricarea unor vopseluri.
Semintele pot fi consumate ca atare, sau pot fi adaugate unor aluaturi in patiserie.
Uleiul de sofranel reduce nivelul colesterolului, de aceea este utilizat si in scopuri terapeutice.
Planta a fost cultivata si pentru florile sale, utilizate drept colorant si aromatizant. Numele de sofranel deriva din faptul ca el a fost cultivat ca o alternativa mai ieftina a sofranului. In engleza el se mai numeste sugestiv si false saffron, sau bastard saffron. Aceasta datorita continutului de cartamina al florilor, ca si sofranul. Dupa aparitia produselor mai ieftine obtinute prin sinteza chimica, planta nu a mai fost cultivata in acest scop.
Din seminte se obtine o faina de calitate, cu ridicat continut proteic. Faina are scop furajer, dar poate fi inclusa si in retete de panificatie pentru hrana omului.
Continutul acestei faini va fi descris la punctul corespunzator.
In Europa, acesta este utilizat pentru flori de taiat, proaspete, dar si pentru florile uscate, folosite in galanterii. Olanda este unul dintre promotorii acestei noi utilizari.
In Statele Unite inca se fac studii pentru gasirea unor genotipuri valoroase din punct de vedere al aspectului floral.
In Canada se considera ca introducerea la scara larga a sofranelului in cultura poate avea un impact major asupra industriei alimentare canadiene, in special privind uleiurile comestibile si faina furajera.
Medicina traditionala
Semintele sunt folosite in tratamentul tumorilor, mai ales in cazul celor localizate la nivelul ficatului. Florile sunt considerate ca avand proprietati laxative, sedative, si se utilizeaza in tratamentul scarlatinei. Uleiul este folosit ca leac pentru durerile reumatismale. Medicina chinezeasca recomanda semintele in tratamentuldismenoreei la femei, ele avand un efect astringent la nivel uterin.
Chimie
In afara continutului de acizi grasi de 32-40%, semintele contin si un procent proteic de 11-17% si 4-7% apa.
Din analiza chimica a 100 g seminte s-au obtinut rezultatele: 482 calorii, 4.8 g apa, 12.6 g proteine, 27.8 g lipide, 50.5 g glucide, 25.1 g fibra, 4.3 g cenusa, 126 mg Ca, 310 mg P, 9,7 mg Fe, 0.59 mg tiamina, 0.14 mg riboflavina, 0.5 mg niacina. Continutul uleiului este: 1,5% acid miristic, 3% acid palmitic, 1% acid stearic, 0,5% acid arachidic, 33% acid oleic, 61% acid linoleic.
Indicele de iod al acestui ulei este de 115,1-155,2, aciditatea specifica de 0,78- 5,76, indicele de saponificare 194,0-203,0. Este un ulei semisicativ.
Semintele decorticate contin: 8,7% apa, 10% lipide, 45.4% proteina, 20.1 glucide, 8.3% fibra, 7.5% minerale
Florile sofranelului contin cartamina (C21H22O11 H2O) o substanta rosie, insolubila in apa, si un alt colorant, denumit galben de sofranel (C16H20O11) solubil in apa.
Descrierea speciei
Este o planta erbacee anuala, cu aspect de ciuline, cu talia de pana la 1.5 m, cu o tulpina principala puternic ramificata. Prezinta numerosi spini la nivelul frunzelor care sunt alungite, oval-lanceolate, puternic cuticulate, cu marginea dintata.
Sofranelul este un membru al familiei Compositae, o planta erbacee anuala, care creste de regula in zonele aride.
Florile
Floarea de sofranel este mica, tubulara, alcatuita pe tipul 5. Florile sunt grupate in capitule tot mai mici, cu diametrul de 1,5-3,5 cm. Fiecare formeaza circa 15-20 seminte. Pe o planta se pot forma 14-60 de capitule iar intr-un capitul se gasesc 25- 60 de flori.
Corola este alcatuita din 5 petale de culoare de la alb-galbui pana la rosu intens.
Corola este inconjurata de 5 sepale caracteristice pentru sofranel, lungi de 6-7 mm. In jurul capitulului se gasesc frunze dispuse in rozeta. Urmeaza apoi involucrul alcatuit din mai multe bractei, ce pot avea ghimpi pe margini. Bracteile care invelesc capitulul impiedica scuturarea semintelor.
Staminele in numar de 5 au anterele strans unite formand un manson prin care trece stilul (androceu sinanter). Ovarul este prevazut cu un stil lung.
Fructul
Fructul este o achena alungita cu marginile putin proeminente, ce se aseamana in mare masura cu cel de floarea soarelui, numai ca este mult mai mic. Culoarea fructului este alba. In multe cazuri semintele de sofranel sunt prevazute cu un papus compus din membrane inguste provenite din sepalele care devin persistente.
Invelisul reprezinta 50-60% din greutatea fructului.
Greutatea a 1000 seminte = 24-40 g.
Greutatea hectolitrica = 39-55 kg.
Tulpina
Tulpina este erecta, glabra, cu numerose ramificatii.
Radacina
Radacina principala este puternic dezvoltata, poate penetra pana la 2.5 m in sol.
Este de asemenea puternic ramificata, ca si tulpina.
Dupa germinatia achenei de culoare alba, cu greutatea cuprinsa intre 0,03 si 0,04 g, plantula trece printr-un stadiu de rozeta, care se caracterizeaza prin cresterea redusa in inaltime si aparitia a numeroase frunze aproape de nivelul solului. Tot in acest stadiu se dezvolta si un puternic sistem radicular. In timpul acestui stadiu planta este rezistenta la frig, chiar si la inghet, dar sofranelul este mai putin tolerant fata de buruienile cu crestere rapida. Dupa acest stadiu, tulpina incepe sa se alungeasca si sa se ramifice treptat. Ramurile formeaza unghiuri de 30 pana la 70